Eu sunt aici
în rândurile-acestea
şi ochii tăi se-ncruntă şi zâmbesc ...
pană mai ieri trecuşi pe lângă mine
de mă citeşti
te-nvaţ cum sa iubeşti
frânturi de timp din culisele mele
nu le-am lasat sa treacă fără rost
cand eu n-am sa mai trec pe langş tine ,
în acel timp,
eu acest om am fost :
am iubit omul si am iubit viaţa
am fost şi trista ,
chiar din cand in cand
au fost ochii şi plini de fericire
şi de durere i-am vazut plângând ...
ma încântat şi cerul plin cu stele
am pus urechea jos
şi sufletul pământului l-am ascultat
de curcubeul cel multicolor
m-am bucurat
si-n picături de ploaie eu am stat .
Am iubit anotimpul cu flori multe
si păsări din înaltil cerului
cu sufletul m-am înalţat la stele
în pumn am adunat gânduri şi vise
ca pe un talisman eu le-am păstrat
ca într-o zi sa-ţi scriu ţie de ele .
de toate astea eu ţi-am povestit
sunt încântată de a ta uimire
eu n-am trecut prin viată făr să ştiu
că astea pentru tine , ce le scriu
înseamnă pentru suflet curăţire ...
silvia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu