ISPITA
Pe rand de flori de piatra
mi-am asezat capul
miros de pas de inger ...
care se-apleaca alene
pesemne ca de dor
trei , patru flori le rupe
le-apropie de buze
apoi le prinde-n par .
S-a impiedicat un ins
si printre dinti arunc-o injuratura
cu drag amestecata , cu furie ,
ca-i ametit de frumusete ,
se duce mai departe
tot trancanind din gura ...
Vantul usor adie
i-mprastie-n lumina parul auriu ,
pe formele-i ispita , i-asaza matasea
ma pipai ...mai sunt viu ...!
o Doamne ...
ce mi-as dori-o azi in patul meu
si noptile sa o ador cand doarme ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu