Eu m-am nascut aici
in mahalaua veche
ei ... asta-acum
vreo cativa zeci de ani ,
cei drept n-aveam asfalt
si alergam desculta
drumul era de piatra
si peste sant , era o potecuta ...
A ... da eram mai saracuti
dar aveam iarmaroc , aveam si balci
cu mititei si calusei de plus
si pusca , cu noroc ...
Cu ouale din cuib
fugeau copii la poarta
la cel cu" colorata maine-i gata"
mama ne speria
sa nu racim in gat ,
ca lapte de la iapa
amesteca prin ea ...
In zi de sarbatoare
veneau circari prin sat
speriau caini , pisici
ca anuntau cu goarna ,
iara mai sus in deal
flacai frumosi la stat ,
mergeau la balul din caminul cultural ...
Mama taia curcanul
fierbea si mamaliga
o rasturna si-n tuci arunca lapte ,
facea jumari din ou ,
dormeam vara in fan ,
din tava de pe soba
mancam si boabe coapte ...
Insa eram frumosi
aveam si sanatate
aveam batrani in sat
la fiecare poarta
si fiecare o ducea
de interebai , nouazeci si ceva ...
Dar cum omului nu-i ajunse ,
emancipare zise
cu cipsuri , e-uri si diverse
si magazi de vise ...
pe unde mergi , tot umpli matul
carnati cu Ketchup si saorme
masini straine misuna ,
BW si limuzine ...
Avem si vile , avem si iahturi
si laptopuri avem ,
avem si sida si ciroza
si diabet avem ...
Ca intr-un carnaval a-l mortii
in lumea virtuala
se-nvarte rulrta ruseasca ,
ca te apuca boala ...
Centrale atomice avem ,
avem zgarie nori
nu te-ai gandit mai omule
ca singur te omori ,
ca ti-a dat Domnul inteligenta
dar ce-ai facut cu ea !?
ai facut bune , dar si rele
si ti-ai scurtat viata ...
silvia
joi, 14 iulie 2011
luni, 11 iulie 2011
MI-AM PUS CAPUL PE O FRUNZA ...( negru pe alb)
În pădurea cu liene
vântul bate tot alene
dorul meu
de dor greu geme ...
rămurele de smochin
toate trec şi toate vin ,
se duce toamna bătrană
o prinde iarna din urmă ,
primavara vine iar
şi cand trece vara vine
eu sunt plină de suspine ,
ca la anu tot aşa
şi se duce viaţa mea!
mi-am pus capul pe o frunză
tot privind o buburuză
ce greoaie se tot duce,
vremuri noi
n-o să apuce...
şi-un amarnic gand m-amuză
că în mintea ei de gâza,
măcar când va pica lata
nu va şti
dinainte ce-o aşteaptă...
pe când eu mă tot gândesc
şi cum stau pe frunza verde,
veveriţa se coboară
se scălâmbă într-o doară
jucăuşă şi fâşneaţa
îmi dădu pofta de viaţă ...
rămurele smochin rar
poate ai tu vreo licoare
să rămân nemuritoare,
să-mi storci fructul tau
pe-o buza
şi-apoi dac-o fi aşa,
am sa-ntorc din mersul greu
şi bătrâna buburuză ...
silvia
vântul bate tot alene
dorul meu
de dor greu geme ...
rămurele de smochin
toate trec şi toate vin ,
se duce toamna bătrană
o prinde iarna din urmă ,
primavara vine iar
şi cand trece vara vine
eu sunt plină de suspine ,
ca la anu tot aşa
şi se duce viaţa mea!
mi-am pus capul pe o frunză
tot privind o buburuză
ce greoaie se tot duce,
vremuri noi
n-o să apuce...
şi-un amarnic gand m-amuză
că în mintea ei de gâza,
măcar când va pica lata
nu va şti
dinainte ce-o aşteaptă...
pe când eu mă tot gândesc
şi cum stau pe frunza verde,
veveriţa se coboară
se scălâmbă într-o doară
jucăuşă şi fâşneaţa
îmi dădu pofta de viaţă ...
rămurele smochin rar
poate ai tu vreo licoare
să rămân nemuritoare,
să-mi storci fructul tau
pe-o buza
şi-apoi dac-o fi aşa,
am sa-ntorc din mersul greu
şi bătrâna buburuză ...
silvia
IN LIVADA CU GUTUI ...
In livada cu gutui
dorul n-are capatai
cand Gutui curta Gutuia
a venit cu cosul , Mia
si-a cules-o galbioara
far sa-i pese , far s-o doara
ca Gutui ce e in parga
dadu inima sa-i planga ,
ca gutuia lui ce-a draga
nu mai e acum pe creanga ...
Marul , Parul cand vazu
s-au acoperit cu frunze ,
maruntit sopti din buze
catre Mara , catre Para
sa se ascunda sub ram
si-atunci cand o venii Mia ,
cum tot face an de an
pomul lor sa zica , nam ...
Mia cand vazu doar frunze
ocara marunt din buze ,
le dadu putin ocol
si pleca cu cosul gol ...!
Fericiti Marul si Mara
zambitori Parul si Para
ca samanta lor s-o coace
si-acum Mii , de nu-i place
primavara de-o sa vina
o sa creasca in gradina
zambitori si bucurosi
Merisor si Perisor ,
puii lor cei mai frumosi ...
silvia
dorul n-are capatai
cand Gutui curta Gutuia
a venit cu cosul , Mia
si-a cules-o galbioara
far sa-i pese , far s-o doara
ca Gutui ce e in parga
dadu inima sa-i planga ,
ca gutuia lui ce-a draga
nu mai e acum pe creanga ...
Marul , Parul cand vazu
s-au acoperit cu frunze ,
maruntit sopti din buze
catre Mara , catre Para
sa se ascunda sub ram
si-atunci cand o venii Mia ,
cum tot face an de an
pomul lor sa zica , nam ...
Mia cand vazu doar frunze
ocara marunt din buze ,
le dadu putin ocol
si pleca cu cosul gol ...!
Fericiti Marul si Mara
zambitori Parul si Para
ca samanta lor s-o coace
si-acum Mii , de nu-i place
primavara de-o sa vina
o sa creasca in gradina
zambitori si bucurosi
Merisor si Perisor ,
puii lor cei mai frumosi ...
silvia
SARMANE ZILE DIN URMA ...
La o margine de sat
un batran si-o batranica
amandoi stateau pe prispa ,
mai incolo , mai la soare
le torcea frumos in somn
slabanoaga lor pisica ...
Puricosul de catel
la picioare le statea ,
urmarind nervos o musca
si tot clampanind din bot
da s-o prinda , ea zbura ...
Batranelul se ridica
sprijininduse-n toiag
si cu pasi marunti spre poarta
anii multi , in jos i-l trag ...
Si in linistea greoaie
zdrancanind cutia postei
"poate ne-a trimes ceva
vr-unul din copiii nostrii"
Cade mana tremuranda
langa corp si se intoarce
"ei copiii au servici
de nu ne-a trimes nimica ,
poate o sa vina-ncoace
s-au postasul cine stie ,
a uitat p-aici sa vie ..."
Batranica-nlacrimata
a ramas privind spre poarta ,
se ridica intra-n casa
si se-asaza la fereastra ,
"ce stii tu ... sant ocupati
vrei sa aive grija noastra ...!?"
Catelusul la simtit
schelalaie dureros
si-l priveste intr-o parte ,
atunci mosul se ridica
si din oala de pamant ,
in castron i-i toarna lapte ...
Javra lipaie cu pofta
batranelul mustacios
mangaind putin catelul ,
parca e mai bucuros ...
Sarmane zile din urma
doi batrani ce-au fost candva
oameni tineri si falosi ,
alergau care incolo
sa poata creste copiii
oameni mari si sanatosi ...
Acum ,
lacrima i-i napadeste
doar mai ies putin in drum ,
ca atat mai au putere
si le face rau la soare ,
dar poate-o veni postasul
pe la ei , cu vreo scrisoare ...
silvia
un batran si-o batranica
amandoi stateau pe prispa ,
mai incolo , mai la soare
le torcea frumos in somn
slabanoaga lor pisica ...
Puricosul de catel
la picioare le statea ,
urmarind nervos o musca
si tot clampanind din bot
da s-o prinda , ea zbura ...
Batranelul se ridica
sprijininduse-n toiag
si cu pasi marunti spre poarta
anii multi , in jos i-l trag ...
Si in linistea greoaie
zdrancanind cutia postei
"poate ne-a trimes ceva
vr-unul din copiii nostrii"
Cade mana tremuranda
langa corp si se intoarce
"ei copiii au servici
de nu ne-a trimes nimica ,
poate o sa vina-ncoace
s-au postasul cine stie ,
a uitat p-aici sa vie ..."
Batranica-nlacrimata
a ramas privind spre poarta ,
se ridica intra-n casa
si se-asaza la fereastra ,
"ce stii tu ... sant ocupati
vrei sa aive grija noastra ...!?"
Catelusul la simtit
schelalaie dureros
si-l priveste intr-o parte ,
atunci mosul se ridica
si din oala de pamant ,
in castron i-i toarna lapte ...
Javra lipaie cu pofta
batranelul mustacios
mangaind putin catelul ,
parca e mai bucuros ...
Sarmane zile din urma
doi batrani ce-au fost candva
oameni tineri si falosi ,
alergau care incolo
sa poata creste copiii
oameni mari si sanatosi ...
Acum ,
lacrima i-i napadeste
doar mai ies putin in drum ,
ca atat mai au putere
si le face rau la soare ,
dar poate-o veni postasul
pe la ei , cu vreo scrisoare ...
silvia
TINERETE CAL NAPRAZNIC ...
Daca pasare-as fi fost
tot as fi zburat vreodata
sus pe muntele de piatra
ca sa plang pe el ...
Sa curga lacrimi siroaie
chiar si el sa se inmoaie
sa-l apuce frigurile ,
sa-l inghete vanturile ...
Saraca inima mea
sa umplu golul din ea
cu nisip cernut pe vatra
ca din ce a fost odata ,
sa devina iar de piatra .
Sa ma lupt cu anii grei
ca cei tineri , hat ... e hei ,
parca nici n-as fi fost eu
acum , as , e tare greu ...
Tinerete cal napraznic
uneori eram obraznic ,
refuzam cu indarjire
despre anii grei vreo stire
si-asa incapatanat
anii tineri , mi-au plecat ...
Cand faceam o saritura
hop , saream in batatura ,
pe zapada ma culcam
nici o boala nu aveam
acum trupu-i ca , caruta
hodoroaga saracuta
caruta cu roti de lemn
ce trozneste , ca-n infern
trosc la glezne , trosc la solduri
trosc pe unde mai sunt noduri
armasar de herghelie
cine vrea acum sa stie
armasar ce-am fost , podoaba
am ajuns uite , o gloaba ...
silvia
tot as fi zburat vreodata
sus pe muntele de piatra
ca sa plang pe el ...
Sa curga lacrimi siroaie
chiar si el sa se inmoaie
sa-l apuce frigurile ,
sa-l inghete vanturile ...
Saraca inima mea
sa umplu golul din ea
cu nisip cernut pe vatra
ca din ce a fost odata ,
sa devina iar de piatra .
Sa ma lupt cu anii grei
ca cei tineri , hat ... e hei ,
parca nici n-as fi fost eu
acum , as , e tare greu ...
Tinerete cal napraznic
uneori eram obraznic ,
refuzam cu indarjire
despre anii grei vreo stire
si-asa incapatanat
anii tineri , mi-au plecat ...
Cand faceam o saritura
hop , saream in batatura ,
pe zapada ma culcam
nici o boala nu aveam
acum trupu-i ca , caruta
hodoroaga saracuta
caruta cu roti de lemn
ce trozneste , ca-n infern
trosc la glezne , trosc la solduri
trosc pe unde mai sunt noduri
armasar de herghelie
cine vrea acum sa stie
armasar ce-am fost , podoaba
am ajuns uite , o gloaba ...
silvia
PE-O FRUNZA DE NUFAR ALB...
Pe-o frunza de nufar alb
fluturasul tare drag
se roteste ca sa-l vada ,
fluturica lui ce-a draga ...
Pe-o petala sta printesa
sa coboare nici nu vrea
si cu aer de contesa
vrea sa vina , el la ea ...
De mirare libelula
facu ochii cat caciula
si zice in sinea ei ,
de-as fi eu in locul ei ...
n-as mai sta un pic pe ganduri
l-as iubi in multe randuri
cine stie de-ar scapa ,
ar fi alta sa mi-l ia
s-apoi este-o vorba buna
"cei in mana nui minciuna"
O lacusta lunga verde
nu-l scapa , din ochi nu-l pierde
si in minte-ai de paiata
in-colteste un gand negru ,
"sa m-arunc de la distanta
fluturica colorata ,
sa-i ud aripa in apa"...
Brotacelul a simtit
ce pericol ia-ncoltit
si-a sarit din mal pe apa ,
fluturasii si-au luat zborul
si-au aterizat apoi ,
pe-o petala amandoi .
silvia
fluturasul tare drag
se roteste ca sa-l vada ,
fluturica lui ce-a draga ...
Pe-o petala sta printesa
sa coboare nici nu vrea
si cu aer de contesa
vrea sa vina , el la ea ...
De mirare libelula
facu ochii cat caciula
si zice in sinea ei ,
de-as fi eu in locul ei ...
n-as mai sta un pic pe ganduri
l-as iubi in multe randuri
cine stie de-ar scapa ,
ar fi alta sa mi-l ia
s-apoi este-o vorba buna
"cei in mana nui minciuna"
O lacusta lunga verde
nu-l scapa , din ochi nu-l pierde
si in minte-ai de paiata
in-colteste un gand negru ,
"sa m-arunc de la distanta
fluturica colorata ,
sa-i ud aripa in apa"...
Brotacelul a simtit
ce pericol ia-ncoltit
si-a sarit din mal pe apa ,
fluturasii si-au luat zborul
si-au aterizat apoi ,
pe-o petala amandoi .
silvia
duminică, 10 iulie 2011
CA SI STANCA DE-AS FI FOST ...
De-as fi fost stanca de piatra
ce m-ar fi durut vreodata ...!?
poate m-ar durea prea multe
dorul de carpati , di-un munte ...
Poate as ravni cu drag
la padurile de brad ,
poate m-ar durea vreo rana
ce-a scobit-o lighioana ,
copita de caprioara
si a cerbului din goana ...
Poate m-ar zgaria corbii
cand si-ar prinde ghiara-n mine
si m-ar umple de suspine ...
Poate scorbura de sarpe
m-ar durea , m-ar durea ,poate ...
Si-as mai suferi cumplit
cand si-ar face ursii grota ,
far sa stie ca ma doare
ar dormi in ea cu pofta ...
Ca si stanca de-as fi fost
tot m-ar fi durut ceva ,
dar sunt om si sunt din carne
si cand ma doare ceva
ma tot rog la Doamne , Doamne
sa ma lase mai usor
ca mi-e teama , c-am sa mor ...
silvia
ce m-ar fi durut vreodata ...!?
poate m-ar durea prea multe
dorul de carpati , di-un munte ...
Poate as ravni cu drag
la padurile de brad ,
poate m-ar durea vreo rana
ce-a scobit-o lighioana ,
copita de caprioara
si a cerbului din goana ...
Poate m-ar zgaria corbii
cand si-ar prinde ghiara-n mine
si m-ar umple de suspine ...
Poate scorbura de sarpe
m-ar durea , m-ar durea ,poate ...
Si-as mai suferi cumplit
cand si-ar face ursii grota ,
far sa stie ca ma doare
ar dormi in ea cu pofta ...
Ca si stanca de-as fi fost
tot m-ar fi durut ceva ,
dar sunt om si sunt din carne
si cand ma doare ceva
ma tot rog la Doamne , Doamne
sa ma lase mai usor
ca mi-e teama , c-am sa mor ...
silvia
sâmbătă, 9 iulie 2011
PRINTRE FLORI DE GAROFITA ,
Printre flori de garofita
se tot plange o fetita
daca mama ei , pe nume ...
va pleca din asta lume ,
ea cu cin , s-ar sfatuii
si cui s-ar mai tanguii ,
cin , iar spala ranile
si iar sti , durerile ...
unde-ar tine dragostea ,
ce-o avea doar pentru ea ,
cine usa i-ar deschide ,
cine-ar saruta pe frunte
si cine-ar mai desfata
ca la mama , cu merinde ...
Tu maicuta , inger viu
rugaciunea vreau s-o stiu
"Te rog Doamne s-asta noapte
sa-i dai mamei sanatate ...
silvia
se tot plange o fetita
daca mama ei , pe nume ...
va pleca din asta lume ,
ea cu cin , s-ar sfatuii
si cui s-ar mai tanguii ,
cin , iar spala ranile
si iar sti , durerile ...
unde-ar tine dragostea ,
ce-o avea doar pentru ea ,
cine usa i-ar deschide ,
cine-ar saruta pe frunte
si cine-ar mai desfata
ca la mama , cu merinde ...
Tu maicuta , inger viu
rugaciunea vreau s-o stiu
"Te rog Doamne s-asta noapte
sa-i dai mamei sanatate ...
silvia
CALATOR CU DOR ...
Calator cu dor , ce-l duci
unde pasii tai te poarta
treci usor din poarta-n poarta
ducand dorul tau din suflet ,
fluierand usor un cantec ...
Calator cu dor , ce-l porti
gasesti drumul fara harti
si in traista vise duci ,
la portile cu uluci ...
Calator cu dor , ce-l tii
drumul n-are capatai
si tot mergi pana acolo ,
unde sufletul mangai ...
Unde apa e licoare ,
unde-n vaza e o floare ,
unde aeru-i curat
si o mana ce-ti intinde ,
dragostea si-un gand curat ...
Calator cu dor , ce-l lasi
pe brate de ingerasi
pan te-ntorci sa-l legene ,
pe margini sa-i semene
flori de tei , cu foaie lata
sa nu uite niciodata ...
silvia
unde pasii tai te poarta
treci usor din poarta-n poarta
ducand dorul tau din suflet ,
fluierand usor un cantec ...
Calator cu dor , ce-l porti
gasesti drumul fara harti
si in traista vise duci ,
la portile cu uluci ...
Calator cu dor , ce-l tii
drumul n-are capatai
si tot mergi pana acolo ,
unde sufletul mangai ...
Unde apa e licoare ,
unde-n vaza e o floare ,
unde aeru-i curat
si o mana ce-ti intinde ,
dragostea si-un gand curat ...
Calator cu dor , ce-l lasi
pe brate de ingerasi
pan te-ntorci sa-l legene ,
pe margini sa-i semene
flori de tei , cu foaie lata
sa nu uite niciodata ...
silvia
PE COVOR DE IARBA VERDE ...
Pe ulita cu cinci case
unde dorul meu ramase ,
vru , sa treaca in alt sat
insa drumul sa-nfundat ...
Mai la gardul cu uluci
de len-numeri , nu te duci
ca-ti arata-o potecioara
la casuta galbioara ,
cu parmalacul cu flori ,
plin de flori de garofita
sa-i dai dorului gurita
si de-i dai de multe ori
nu-ti doresti , ca sa mai mori ...
Pe covor de iarba verde
sa-ti pui sufletul pereche
sa-l mangai cu fir de iarba,
sa-i dai sa miroasa flori
sa-ti doresti , sa nu mai mori...
Colo pe buza galetii
sa poposeasca sticletii
si-apoi cand se-avanta-n zbor
sa pice din ciocul lor ,
picaturi de apa rece
soarele sa nu te sece ,
fluturasii de pe dealuri
sa transforme-n evantaiuri
aripa lor colorata
sa nu mai mori , niciodata ...
silvia
unde dorul meu ramase ,
vru , sa treaca in alt sat
insa drumul sa-nfundat ...
Mai la gardul cu uluci
de len-numeri , nu te duci
ca-ti arata-o potecioara
la casuta galbioara ,
cu parmalacul cu flori ,
plin de flori de garofita
sa-i dai dorului gurita
si de-i dai de multe ori
nu-ti doresti , ca sa mai mori ...
Pe covor de iarba verde
sa-ti pui sufletul pereche
sa-l mangai cu fir de iarba,
sa-i dai sa miroasa flori
sa-ti doresti , sa nu mai mori...
Colo pe buza galetii
sa poposeasca sticletii
si-apoi cand se-avanta-n zbor
sa pice din ciocul lor ,
picaturi de apa rece
soarele sa nu te sece ,
fluturasii de pe dealuri
sa transforme-n evantaiuri
aripa lor colorata
sa nu mai mori , niciodata ...
silvia
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)