IUBIRE SALVATOARE ,

E arsita , pamantul dogoreste
imagini tremurande-n departare
din pumnii tai eu am sorbit ,
apa izvorului , ce susura in vale .

Ma frigea talpa
si-n margine de rau tu te-ai oprit ,
ai prins o ticva ce venea pe ape
mi-ai spalat rana
mai ridicat din neputinta
si mai racorit ...

Mai readus la viata
iubire salvatoare
si mi-ai soptit ca-n varf de munti
se lasa nori carunti
si vor veni apoi spre noi
si ne-or uda , cu ploi ...

Ai sarutat obrazul meu fierbinte ,
mi-ai spus ca pe pamant
toate au rost si sa tin minte
cand sufletul e istovit si insetat ,
de vei cata si vei avea credinta
gasesti o mana salvatoare , cu iubire
si un izvor de adapat ...

silvia

AS VREA SA STIU

Te-am atins cu piciorul
si-n rugaciune eu te-am sarutat ,
te-am angrijit pamantule stii bine
usor cu palma eu te-am mangaiat ...

Pe unde te-am atins cu pasul
nu am lasat burene sa te urateasca
ti-am pieptanat padurea
si te-am stropit pe ierburi ,
glasul meu ti-a cantat
sa te-nfrumuseteasca ...

De asta mai pamant
as vrea sa stiu eu bine
cand eu n-am sa mai fiu ,
ai sa plangi dupa mine ?

MA TOPESC DE DORUL ZILEI CARE TRECE ...

Am sa ma rog
de clipa care-n graba trece
sa zaboveasca-n timp ,
pendulul de la ceas
sa-l lege cu liene
secunda sa o-nece ,
minutul sa-l incurce-n ruj de mure ,
paienjenii sa teasa o franghie
sa prinda ora , tip til de la spate
astfel ...ziua fie mai lunga
ca repede mai fuge catre noapte ...

Sa privesc soarele
cum mananca jaratec
nervos , de dorul lunii
ca noaptea e departe ,
impiedicat si priponit de-o stea
sa planga cum plang si eu dupa ea ,
dupa viata ce trece
si tineretea mea ...

Ca ma topesc
de dorul zilei care trece
si-am obosit sa tot pun intrebarea ,
de ce ?
de ce pe lume toate au sfarsit?
si de ce timpul care trece
ma tot imbatranit ?
si de ce omul are doar o viata?
de ce-i albeste parul
si-i da riduri pe fata ???

silvia

EU VREAU SA TE URMEZ ,dedicatie pentru Andrea si Dan

Numai tu stii Doamne
cat te-mbratisez
si cat de-aici incolo
eu vreau sa te urmez
.Mi-am deschis sufletul
si mi-am deschis si casa
pe prag te-am asteptat ,
ti-am asezat si masa .
Aceste dragi cuvinte
ce inima le-a scris ,
le vei gasi pe-o foie
ce mi-ai trmis-o tu ,
in zori , din paradis .
Eram fara putere
cu trupul istovit ,
mana a luat penita
cuvintele au curs ...
De-as fi castigat lumea
cu tot ce e in ea ,
n-ar fi fost mai de pret
decat , iubirea ta .
M-arunc pe-ai mei genunchi
o Doamne pentru tine
si nu-mi ajunge-o viata
sa-ti multumesc ,
stii bine ...
Mi-am luat camasa alba
eu astazi pentru tine
si-am sa o primenesc
cat tu imi vei da zile .
Sa fiu ca o mireasa
cu sufletul curat
si-ti multumesc Osana ,
ca tu mai vindecat .
Cand am sa vin la tine
ajutama , sa ma-nsoteasca in alai
fratii mei si copiii ,
sa fim cu tine-n RAI ...

silvia

DRAGOSTEA MEA CORABIE PE VAL...

Sa amestecat ziua cu noaptea
s-au intristat
de plansul sufletului meu ,
ca sa ales praful de toate ,
dragostea mea , corabie pe val
mia prins-o vartejul de ape ...

Scafandri-au sarit
in adancuri s-o scoata ,
au iesit si mi-au spus-o in fata
ca iubirea dupa care plangeam ,
tolanita pe ierburi de ape
c-o pisica de mare , in brata ...

Ma izbit briza marii in fata
m-am simtit inselata de viata ,
valul bland ,
i-mi arunca pe mal
alta viata purtata de val ...

Mia luat mana-n mana , s-o tina
mia soptit cat e lumea de larga
"ridicate ai sa faci boala grava"
ti-a fost rau ,va plati
peste ani de-ai sa vii
vei gasi , o epava .

LUPTE DE CAINI

Am plans ,
pentru suflet strapuns ,
ranjet infernal ,
dementi care urla ,
ochi aprinsi agitati
la concursul carnal .
Doi caini intr-un cerc
format , din oameni s-au haita
diabolici zbiara ,
distractie sinistra .
Doi caini sangereaza
se sfasaie unul pe altul
schelalaie , cad si se zbat .
Turbatii privesc iadul infern ...
milosilor , dauneaza .
Bani peste bani
pariuri , bacnote cu coarne ,
dar ce nu stiu ei
ca sufletul ce-n chinuri adoarme
va astepta la poarta cerului ,
ce chin va fi Doamne !
Se vor tara pe genunchi juliti ,
cerand indurare ,dar cui ?
in juru-i vor sta ,
doar colti plini de sange  ranjiti ...
Gladiatori in ring
e randul vostru , luptati
sa platiti .

silvia

DE DRAGOSTE (negrupealb)

Vino 
sa-numar cu tine secundele noptii
sa mergem in adancul ei ,
sa stralucim
pe mantia-i de smoala
doar noi si licuricii
de prin iarba,
sa ne iubim !

De-o cucuvea sa fim certati,
cu ura
sa ne priveasca bufnita
cu ciuda
o nimfa sa ne fluiere... 
cand tu te lasi cu gura ,
pe-a mea gura ...

Sa ma-nfasori
cu ale tale brate,
pe noi
sa tragi cortina noptii...-
sa privim cerul,
pe buze sa ne pice 
stropii de mure coapte
ce le duce in cioc 
o pasare de noapte!

Cand visele-or sa pice
din ale tale palme
si cand tarzia clipa
motaie si adoarme ,
cu aripi revarsate
un liliac pluteste ,
cu mers usor de turma
jivine se retrag 
iar ingerasii noptii
inchid pleoape de luna ...

silvia

VREAU SA TRAIESC ,

Cand eram mic
doream ... sa fiu mare
si-acum ma-ntreb
ce caut eu in viata asta , oare ?
cu ochiul stang , ma bucur ca exist
iar ochiul drept ,
ma plange , ca sant trist ...

Am vrut sa nu ma indoi , de nimic
sa nu am griji si teama , ca cel mic
de-as fi putut singur in viata
sa-mi fac o programare
departe as fi fost acum de toate cele ,
chinuri cumplite , patimi si de rele ,
 doar cateodata bune , printre ele ...

As fi facut proiectul vietii mele
sa aiva numai drumuri paralele ,
sa naiva capete , sa nu aiva curbura
sa nu dau nas in nas
cu vrun cosmar s-au ura .

Ani s-au dus , mai iute decat vantul
astept in cusca mea , pe cineva
sa imi salveze gandul
ca ma intreaba in orice dimineata
ce caut eu , in asta viata !
sa pot sa-i spun far-sa ma razboiesc ,
ca pur si simplu asa cum este viata ,
eu vreau , sa o traiesc ...!

silvia

TU CREZI IN REINCARNARE ?

Adie vantul printre noi
ne trec si veri , ne uda ploi
se duc toamnele , spre iernat
si primaverile , vin noi
vin toate si trec repetat ,
misterioase ritmuri...
se primenesc neancetat
dar pe noi cine ne-a uitat ?

Trecem pe-aici numai o data ,
un anotimp , ni-e viata toata
copil , tanar , matur ...
cand te crezi implinit ,
oglinda iti arata
un chip imbatranit ,
iar cand vezi in oglinda
pe cel fara culoare ,
te-ntrebi unul pe altul
"tu crezi in reancarnare ?"

silvia

DEPARTE DE PAMANT

Mai sus de cer
cu tine vreau s-ajung ,
sa fim doar tu si eu ,
sa luam cu noi un rau
si o raza de soare
si sa-ncepem o lume ,
departe de pamant ...

Sa trecem peste ani si secole lumina
prin galaxie noi , sa ne tinem de mana ,
de vom gasi cumva seminte de rodit
s-o aruncam pe-aceia ,
din pomul cel oprit ...

Sa atingem cu pasul dincolo de pacate,
departe de dureri si de culori , patate
de zbucium si-ncercari
si din iubirea noastra ,
sa infasam o viata ,
departe de , orori ...

silvia

TI-AM DAT VIATA MEA

Cand eram toata a ta ,
cand inima mea cladea
un cuib al iubirii , intr-o lume de dor
cu imaginare ornamente ...
tu mi-ai ranit sentimente ,

Imi pica lacrima din ochi
si sufletu-mi plange
ti-am dat viata mea  , nu-i de-ajuns
si dragostea mea , nu-ti ajunge ...!

Mie dor sa miros , flori de mere
de jocul din care-apareai ,
de-a ta alinare mie dor ,
di-un petec din luna de miere ...

silvia


silvia

STAU PE PRISPA CASEI MELE ,

Valuri curg in vale , randuri de cocori
toate-alearga dupa soare
randunica , calatoare
sub streasini i-si lasa cuibul
si se-nalta sus in zori ...

Stau pe prispa casei mele
tot privesc , ingandurat
eu fac fata iernii grele ...!
si de unde-atata creier ,
sa zboare-n tarile calde
ca sa scape , de iernat ?

Daca pasare-as fi fost
sa ma lupt cu vanturile ,
cat as fi trait pe lume
m-as fi dus unde e bine ...

Si cum stau , asa cuminte
ma gandesc ca , pasarea
nu isi iroseste timpul
si are mai multa minte ...

silvia

UNDE IUBIREA SE-ADAPA ,

De sarbatoare-am sa merg pe la targ
sa-mi cumpar trasura ,
cu roti de argint
sa-nham dorul meu , in amurg
si unde iubirea se-adapa
cu licoare de suflet , s-ajung .

Sa rog potcovarul din sat
sa-i puna copite din stele
cand calca sa iasa scantei
sa vada iubirile mele ...

La hamuri sa pun clopotei
s-anunte an fata si-n spate
din ros sa-i atarn trandafir
de deochi , sa nu zac si de mir ...

Sa deham in poiana din vale
la paraul ce curge usor
sa incep cu iubirea din deal ,
cea din vale ramana , cu dor ...

silvia

SINGURATATE , TORTURA ...

Priveam in gol ,
cu capu-n maini
cand deodata , bum bum bum ,
desi scrisesem interzis
ea a venit ,
ca si-a permis ...

Di-un timp ne certam
pi-un scaun sa stam ,
pe-o perna cu mine
nu-i pasa , sunt trista ,
o lacrima strang in batista ...

Cu genunchii la gura
ce durere inima-ndura ,
ma legan si-ingan ,
singuratate , tortura ,
singuratate , tortura ...

silvia

INIMA CAPTIVA ,

Se trage cortina , peste pamant
si noaptea m-aduna din toate ,
ma-nmoaie , m-aduce din zi
de tine cu gandul , aproape .

Si nici nu m-asez bine , pe asternut
ca tu ca o boare , apari
m-amagesti de aici , pana-n vise
ma minti ca ramai ,
te pitesti , ca un hot si dispari ...

Mi-ai prins inima captiva
intr-o sticla de lampa ,
iar m-aprinzi , iar ma stingi , iar apari ,
caut liniste si in fine , ma palpai
iar vii tu , ma-ntarati si dispari .

M-am gandit sa te prind , intr-o cursa
si momeala sa-ti pun , un sarut
di-un picior de la pat , sa te pripon
cand vreau eu te dezleg ,
te dezmierd si te mangai ,
de nu vrei sa ramai
iar te leg ...

silvia

VREMURI DUSE ,

Pe covorul , din ierburi de leac
eu cu mine ,
noi singuri sub luna ,
la tristete  ma-ntreb
ce sa-i fac ...
ma ridic , iarasi cad ,
iiarasi zac ...

Pe poteca , ce duce in deal
licurici scanteiaza de zor,
sa mai urc ...
cum faceam alta dat ,
vremuri duse...
doar in suflet ramase
cu dor!

Ieri si vraciul mia spus
cu blandete,
cu regret
ca el nu-mi poate da
n-a gasit pana-acum
vreo licoare ,
sa ma vindece de , batranete...

SINGURATATEA

Se pravaleste-n casa
moaptea din cer picata
 vise sfasietoare
 si disperari se-arata
un liliac , se asaza-n geamul meu
pe aripi revarsate ,
mi-aduse dorul greu ...

Din departare , o adiere blanda
atinse ochiul meu
sub lenesele pleoape
in visul meu
se-ascunde iarasi , chipul tau ...

E negura afara
si sufletele dorm
singuratatea , apasa pe clape
artistul e tot singur
si ceasul e tarziu ...
doar eu si pianistul ,
singuri si tristi , in noapte ...

Di-un colt de semiluna
mi-am agatat , speranta
spre ea privesc ingandurat
singuratatii , sa i-i pun o lesa
si sa o scot pe poarta , pe-nserat ...

Sa duca pe nisipuri miscatoare
adancul sa o-nghita ,
ori pe pustii arsa de soare
de serpi incolacita ..

TE INDEPARTEZI ...

In ghiare mi-a prins noaptea , dorul
si cu durere-l strange ,
mi-mprastie lacrimi in suflet
cum cerul , imprastie norul ...

Apuc pe carari prin paduri , de nebuna
speriate tasnesc , caprioare
trosnesc sub picioare surcele uscate ,
de insangerare ma spal , in izvoare ...
si-am obosit de-atata , strigare ...

Te-ndepartezi si timpul aduce , vindecare
in patul in care azi , tristeti ma infasoara
vor intra pasi pe usa
in el sa se , strecoare ...

silvia

NU POT SA-NTELEG DESPARTIREA

Te-ascundeai
si-mi spuneai , sa te caut
in muguri de mar
si-n flori de ciresi ,
in samburi de piersici
sau pe deal
printre flori de macesi ...

In ele-s privirea
si chipul zglobiu ,
de-atunci te tot caut ...
de un-sa te iau
nu mai stiu .

In urma-au ramas ,
doi ochi plini de lacrimi
si-un suflet ranit ,de macesi
astept an de an
s-apara iar muguri
si ochii mei tristi
te privesc , sa-nfloresti ...

Nu pot sa-nteleg despartirea
cat inca mai esti si aici ,
cat mintea o simt ocupata
e un amestec de drama ,
intr-o inima coapta ...

Ti-e spiritul , liber
tu zbori printre ingeri
eu ,cu ochii mintii
 te caut ,in tot ...
si te compar cu iluzii ...

silvia

EU MA APLEC IN FATA TA IUBIRE

Eu ma aplec , in fata ta iubire
ca mieluselul ,cand stala taiere
poate-o sa-mi fie rau ,
poate-o sa-mi fie bine ...
mi-e bine-acum
si fa ce vrei cu mine .

Ma porti pe-a tale aripi
ca o vraja
si fluturii i-mi zboara prin stomac
mai prins , ce sa mai spun
mai prins in a ta mreaja
de-ar trebui si maine ,
as luao de la cap.

Pe aripi de cocor
mi-e sufletul si gandul
dupa caldura vie
n-as atinge pamantul
sa nu ma parasesti
si sa ne fie bine ,
ti-am facut cuib de stele
in sufletel la mine ...

silvia

DOUA VIETI SI-AU PUS AMPRENTA

Lumea de azi i-un carnaval mascat
in care se danseaza pinguinul ...
nu gasesti gagicarul de-alta dat ,
cu motoreta si cu evazat
ce-o baraaia de-l injurau  vecinii
fugind bar , bar ,
la fata invatatorului din sat ...

Era-ntro vreme , multa curatire
cand fata mare daca o priveai
se-nbujora si glont fugea in casa ,
ea , era pura si nevinovata
iar tu ca un salbatic , o doreai ...

Democratia la adus pe macio ,
a facut plata unui peste cu pasat
si fara nici o frica ia plasat ,
fata care cu tronc , lui ia picat .

O Doamne , ce ruptura sa-ntamplat
am trait sa traiesc ,
in doua lumi , cu viata patimasa
intr-una cum sa spun , saraca si curata
alta cu vagabonzi si derbedei ,
copii cu viata afectata ,
tineri cu ochii iritati de droguri ...
dar , viata democrata .

Ma-ntorc in E-ul meu ,
in spatiul care traiesc acuma
cant singur pentru mine , un cantec trist
ca astea doua vieti
si-au pus amprenta .

Mai multa constiinta
va rog sa aveti
sunt ultimele picaturi de lacrimi ,
eu am sa plec ,
voi insa ramaneti ...

silvia

C-O ULTIMA VOINTA

Tarcoale ne da doamna ,
tot amenintatoare ...
o prabusire-n suflet am simtit
si lumea se intoarce
a luato la vale
ca zgripturoaica asta
crede ca reusit ...
 si paznic sta mereu ,
asa cu coasa-n mana
mi-este egal cu zero
tot nu m-a lamurit .

Mi-am pus un par la usa ,
momente-ntristatoare
pocita tot asteapta
si ultima suflare ...
cu disperare eu
as vrea sa intorc roata
cu parul meu ca ghioaga
sa i-i distrug unealta .

Ca prins curaj nebuna
si toti i-i poarta pica
sa mutam episodul ,
o priponesc cu lanturi ,
sa moara ea de frica .

silvia