Sub copacii goi
toamna nu mai scoate nici un cuvant,
doar deseneaza timpul
sa nu-l piarda,
apoi urca in caleasca
si se strecoara ca un miracol
picurand ultima lacrima
in tarana...
*
e tarziu
dar cui ii pasa
ca nu m-a cunoscut,
doar ultima zi ramasa in urma
tot mai mica,
mi-a aruncat o frunza aurie
si am pus-o la pastrat
peste celelalte toamne
din viata mea!
silvia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu