Seara se lasa , se trage cortina
si capul mi l-am pus pe doua perne ,
se-aduna-n mine toate deodata
findc-am uitat , sa tin usa-ncuiata ...!
Si vine dorul aprins ca un foc
in sufletul meu iar isi face loc ,
inima mea , pe jar din nou o pune
trozneste ,
precum lemnele in foc ...
Gandul se lasa greu precum pamantul
durerile se-ascund prin crapaturi ,
in loc sa scot o perna
somnul ca sa vina ,
mi-am pus , sub cap
inca vre-o trei randuri ...!?
silvia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu