Pasii mei calauziti de soare
prin vara ce trupul , i-mi era usor ,
eram ca fulgul cand calcam pamantul ...!
de vara asta , o sa-mi fie dor
Acuma fug de iarna-ntrun palton ,
in ghetele ce-atarna kilograme ,
la gura sobei unde mata doarme
m-adapostesc ,
sa nu lovesc prea tare cu bocanu-n ,
pamantul care doarme ...!
Raspantia de drumuri
mi-e vecina ,
care incolo , ieri era cam plina ,
acuma din fereastra o privesc
si nu ma dumiresc ,
unde sunt toti acei ...!?
doar crivatul impinge de la spate
inhaimurate doua mogaldete ,
cu fetele plecate ...!
silvia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu