PLANGE JAPONIA ...

Tsunami-ul nemilos
a inecat iubiri ,
vartejul furios
a sfartecat trairi ,
cutremurul din ape
a zguduit planeta ,
centrala fukushima
a radiat pamantul ,
iar valul ucigas
le-a fost , mormantul ...

E-o tara trista-acum
Japonia mareata
spre ceruri ruga lor
prin lacrimi se inalta ,
copii cu ochi frumosi
si chip nevinovat ,
ei inca-si mai asteapta
parintii , ce-au plecat ...

In tara soarelui rasare
o mama disperata
strange la piept fetita ,
jale sfasietoare ...
trupul e ud si rece
fetita ei e moarta ...

In viata apa-i sfanta
fara ea nu traiesti ,
insa pe malul ei
casa , sa nu-ti zidesti
pamantu-n legea lui
cand isi intinde oasele
troznesc incheieturi
si-si varsa apele ,
iar cand se-asaza-n matca
matura si aduna
suflete speriate ,
in groaznica-i furtuna ...

Japonia-si ingroapa
copiii si i-i plange ,
cu lacrima fierbinte
ce sufletul i-l frange ,
plange Japonia
si plang si eu cu ea ,
pe fata-i va ramane
nestearsa lacrima ...

silvia