In fata ochilor mei , e viata
si mi-amintesc , cat m-am grabit
ca sa dau piept cu ea ...!
in spatele lor , cu ochii mintii privesc
viata ce-a fost ,
ce-o iubesc in tacere ,
in care inca se mai aud ,
rasete de fundal
si rugaciunea de seara-a coplariei mele ...!
Amintirea nu-i decat pedeapsa ,
de cite ori deschizi , cu ochii mintii
usa spre trecut ,
cauti mereu acelasi loc
unde sa-ti versi lacrimile
si te plangi , de noroc ...!?
Viata-i un porumbel
ce niciodata nu-si uita adresa ,
oriunde-n lume ar zbura
se-ntoarce in , acelasi loc ...!?
silvia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu