La tine-n suflet
de-as gasi o cale
m-as duce,
ca pe-o alee-n cimitir,
ultimul drum...
atunci cand plangi,
sa ma hranesc din ochii tai
cu lacrimi,
sa te rezemi pe visul meu
vreodata de esti frant,
sa rad cu tine-odata
si s-ascult,
cum pasii te duc
si te aduc...
iar noaptea sa stau treaza
sa veghez...
sa te ajut,
sa impletesti la vise...
si sa te-aduc-napoi
de te rapesc...
Iar ziua sa alung si fluturii
din geam...
sa furam timpul
si anotimpul plin cu flori
iar cand o fi sa mori
pe coapsa ta sa vina primavara
si razele sa arda ratacite...
la poale lungi
si trenele cu creste
sa mor si eu cu tine,
sa daruim pamantului, un trup,
iar sufletele,
sa rataceasca printre stele...
de-un colt de semiluna
sa agatam speranta,
poate-om traii in cer,
tot amandoi...!
silvia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu