Din care vremuri ai rasarit
cu chip de imger
s-au de demon!
sa fii a-l vietii mele ghid
iar cand te-ascunzi in labirint,
sunt oarba, surda...
si pipai prin paduri un ciot,
sa ma asez
ca-s goala toata si tot astept,
si n-am baston sa ma ridc!
Tu ai zidit in mine dorul,
in iris ramuri de macesi
in care lacrimile-s muguri
ce curg in rauri,
cand nu esti.
Si cand revii
in mine vii, cu primavara
si-n valuri, valuri ma arunci,
atunci cand ne saruta marea...
iar de nu vii,
toamna-i pustie
de seceta verii arzande...
tu vino iar
sa vezi pe unde
mi-e dor, mi-e drag,
iubesc si mor...
c-atunci cand vii,
iar intorci ceasul,
tic tac...
inima mea
tot intrecand, secunde...!
silvia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu