Din care vremuri ai rasarit
cu chip de inger
s-au de demon!
sa fii in viata mea un ghid,
iar cand te-ascunzi in labirint
sunt oarba, surda...
si pipai in paduri un ciot
sa ma asez
fara nimic,
ca-s goala toata si astept
si n-am baston, sa ma ridic !
Tu ai zidit in mine dorul,
in iris ramuri de macesi,
in care lacrimile-s muguri
ce curg in rauri, cand nu esti...
Si cand revii
in mine vii cu primavara
si-n valuri, valuri, ma arunci
atunci cand ne saruta marea...
Iar de nu vii, toamna-i pustie
de seceta verii arzande...
tu vino iar
si vezi pe unde
mi-e dor, mi-e drag,
iubesc si mor...
c-atunci cand vii
iar intorci ceasul
tic, tac...
inima mea, tot intrecand
secunde ...
silvia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu