Ma bucuram sa te revad
frumoasa iarna,
sa vad zapada stralucind sub cer,
dar astazi soarele e-ncercanat
si norii incarcati de lacrimi,
gata sa planga, pasari care pier !
Stiu ca esti rece, deobicei,
de data asta insa ne-ai tratat
cu prea multa raceala,
cu valuri uriase, de zapezi !
ti-as veghea somnul,
haide astamparate d'ara
ca doar nu vrei s-ajungi cu furia
pana in primavara...!
N-am crezut niciodata, ca tu
ce te iubeau atat de mult copiii
descarci atata ura peste noi
si ca nu-ti pasa de nevoi,
de zile-ntregi te-ntreci cu crivatul
mestecand infuriate ape
si lebedele le-ai inghetat sloi !
silvia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu