Am fost mereu
singura,
dar te-am gasit
in sufletul unei pasari
ce-am inchis-o
intr-o colivie
altfel,
zarea iar fi deschis
aripile,
disparand
in departarile timpului,
iar eu, un melc
ce lasa urme prin
singuratate...
Totul mi se parea bine
cand
cineva mi-a spus
ca asta-i egoism
si-acum,
se pierde... un punct
ce trage dupa el
sfarsitul de zi...
scufundand iluziile
in noaptea cerului!
Si ma intorc
trista
in cuibul unei lebede
ce si-a parasit
puiul,
in sufletul meu!
silvia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu