COPIL DIN FLORI !

La marginea pamantului
pe seara,
plange copil din flori
ca-i deocheat...
O baba il scuipa
dar cu dispret,
tragandu-i mama de cosite
ca-i ocara...
.....................................
Copil balai
cu sufletul ,in gene,
padurea-i facu leagan
din liene,
mieii l-au lins pe frunte
si l-au hranit
cu muguri de pamant...
Cu parul ca de nuc,
s-a infratit
cu-n pui de cuc...
...............................

L-au insotit apoi
cu tot alaiul,
pana in lume
sa-si caute mama...
Un elefant
din trompa a racnit
ca licuricii,
drumul l-au gasit!

Si greierii au facut
concert de gala,
furnicile
i-au dus de zestre-un pai
sa-l faca fluier,
cand va privi o floare
in gradina...
Sa-si aminteasca,
padurea suspina!

silvia!