De ziua pamantului
m-am gandit
sa-i fac , cadou
o aglinda
sa o agat
de coltul lunii,
sa-si priveasca frumusetile
si sa-l intreb
apoi,
de ce ma lasa
sa mor?!
...........................
Si-am batut cale lunga
printre dorinte
si ganduri,
prin lumea noptii
ascunsa in vise...
Tot mergand
vrand sa ajung
insa,
luna era prea departe...
Obosita
mi-am asezat tristetea
pe-o ciutura...
Printre suspine
si ranile timpului,
mi-a strecurat
o intrebare;
"Mai e mult,
pana la ziua lui!?"
silvia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu