Azi mă cheamă
tristeţe...
şi semăn cu
salcia plângătoare
ce-am întrebat-o adeseori
de ce oare?
să nu te aşezi
la umbra mea
fii fericit
şi dute mai departe
şi-mparte altora
zâmbetul tău,
că eu
mai am de stat
pe malul meu
de dor,
până când norul
va încărca
lacrima mea
şi va uda
de sus
mormântul meu, supus...
silvia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu