joi, 24 mai 2012

DORUL

Peste pietre calde
cad flori de salcam
si pe razor
un dor
cerand indurare...
cam lesinat se pare
ca s-a tot lungit,
s-a tot arcuit...
si ce vad eu oare
intr-o urma de potcoava
a crescut o floare!
si eel tot mai crede
ca daca o rupe
e leac la cel doare...
*
biata floare sta incomvoiata,
plangand se tot vaita...
ca sa le astampar
lacul dintre pomi
l-am adus in pumni
si la fiecare
le-am turnat licoare,
m-am intins apoi
pe pamantul rece
si le-am tot vegheat
sa bea-ncetisor
sa nu se inece...
*
insa ce sa vad
dorul
tot tremura pe picioare
si cu capu-n nori
din salcam culese
o poala de flori,
cand va veni noaptea
cu-a ei plete negre
sa ii prinda-n par
poate-o sa-l dezmierde...
*
silvia

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu