TINERETEA (negru pe elb)

Aripi de rândunică
mi-a adus primăvara
într-o zi
când a intrat
tinereţea pe uşa!
ca-ntr-un ritual ciripea
fericită
şi mă scuipa de deochi
o matuşă!

parcă ieri
zborul ei rotunjit,
tot venea şi pleca
an de an...
anul ăsta aştept
dar sunt tristă,
aşteptarea tot văd
că mie-n van!

sa desprins din a cerului
zare
punctul mic, coborând
cam greoi,
obosită priveşte ea cuibul,
cum sa-i care un pai
şi noroi?

peste noapte  bătu vantul
tare
eu cu grijă la geam
am tot stat,
rândunica-i legată cu-n fir
şi tot plânge cu capul
plecat!

venii toamna
si gata-i plecarea
cârduri, cârduri
se pierd peste zări...
tot mai mică se-nfoaie
si pică,
c-o privire... în lacrimi
spre nori...

cum stam tristă apare
mătuşa
în baston
şi cu capu-aplecat,
potrivind ochelarii mai bine
vru să-mi jumule
un fir alb,
ce pe frunte-i plecat
şi se miră
"ptiuuuu maiculităăă,
parcă ieri de deochi
te-am scuipat!"

ea mă caută în amintiri
să mă vadă din nou
tinerică...
eu ii spun
... ca zburat într-un zbor
fără aripi,
de răndunică...

silvia